Durerea are multe forme...un mic junghi,putina durere,durerea intamplatoare,sunt dureri normale cu care traim zi de zi...Si mai e genul de durere pe care nu poti sa o ignori...o durere atat de adanca...ca blocheaza orice altceva...si face ca restul sa para lipsit de importanta...pana cand nu ne putem gandi decat la cat de mult doare...depinde de fiecare cum isi vede propria durere...Durerea...o anesteziem,scapam de ea,ne ocupam de ea,o ignoram...si pentru unii dintre noi cel mai simplu mod de a trata durerea e sa o traim...
Durerea...trebuie sa treci peste ea,sa speri ca o sa treaca de la sine,sa speri ca ranile care au cauzat-o se vor vindeca...Nu exista solutii,nu exista raspunsuri simple...doar respiri adanc si astepti sa se potoleasca...De cele mai multe ori durerea poate fi alinata...dar uneori durerea te apuca cand te astepti mai putin...te loveste sub centura si nu te mai lasa...Durerea...trebuie sa te lupti cu ea,pentru ca adevarul e ca,nu poti sa scapi de ea,iar viata iti aduce mereu mai multa...
miercuri, 13 octombrie 2010
Poveste sau nu?
Va mai amintiti cand erati copii si credeati in povesti cu zane?visul despre cum va arata viata voastra...rochie alba,Fat-Frumos,care o sa va duca departe la castelul lui de pe deal...Cum stateati noaptea in pat cu ochii inchisi si chiar credeati ca asa va fi,din toata inima...Mos Craciun,Zana Maseluta,Fat-Frumos,erau asa de aproape,mai ca puteai sa-i atingi...Dar,la un moment dat,cresti...Intr-o zi deschizi ochii si povestile cu zane au disparut...Majoritatea se indreapta catre lucrurile si oamenii pe care se pot baza...Dar problema e ca e greu sa renunti cu totul la povesti...aproape toti avem macar o farama de speranta,de convingere ca intr-o zi o sa deschidem ochii si totul o sa devina realitate...La urma urmei...credinta e un lucru ciudat...apare cand te astepti mai putin...e ca si cum intr-o zi iti dai seama ca povestile s-ar putea sa fie putin diferite fata de ce ai visat tu...si nu conteaza sa fim fericiti pana la adanci batraneti...conteaza doar ca suntem fericiti acum...
marți, 12 octombrie 2010
Posibil sa...
Ca fiinte umane toti incercam sa facem tot posibilul...Dar lumea este plina de schimbari neasteptate...si tocmai cand incepi sa inveti unde sunt asezate lucrurile,peisajul se schimba si te darama la pamant...Daca esti norocos,te alegi doar cu o rana usoara care se poate acoperi cu un leucoplast.Dar unele rani sunt mai adanci decat par si au nevoie de mai mult decat o solutie rapida...La unele rani trebuie sa smulgi fasia de leucoplast...sa le lasi sa respire si sa le dai timp...sa se vindece...
Vise
Intr-un anumit punct,poate acceptam ca visul a devenit un cosmar...ne spunem ca realitatea e mai buna...ne convingem singuri ca e mai bine sa nu visam niciodata...dar cei mai puternici si mai hotarati dintre noi ramanem la visul nostru...sau ne gasim in fata unui vis pe care nu l-am luat in considerare niciodata...ne trezim si descoperim in ciuda oricarei ratiuni,ca suntem plini de speranta...si daca avem noroc,ne dam seama ca in fata tuturor lucrurilor,in fata vietii...adevaratul vis e sa fi capabil sa mai visezi la ceva...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)