Poveste sau nu?

Va mai amintiti cand erati copii si credeati in povesti cu zane?visul despre cum va arata viata voastra...rochie alba,Fat-Frumos,care o sa va duca departe la castelul lui de pe deal...Cum stateati noaptea in pat cu ochii inchisi si chiar credeati ca asa va fi,din toata inima...Mos Craciun,Zana Maseluta,Fat-Frumos,erau asa de aproape,mai ca puteai sa-i atingi...Dar,la un moment dat,cresti...Intr-o zi deschizi ochii si povestile cu zane au disparut...Majoritatea se indreapta catre lucrurile si oamenii pe care se pot baza...Dar problema e ca e greu sa renunti cu totul la povesti...aproape toti avem macar o farama de speranta,de convingere ca intr-o zi o sa deschidem ochii si totul o sa devina realitate...La urma urmei...credinta e un lucru ciudat...apare cand te astepti mai putin...e ca si cum intr-o zi iti dai seama ca povestile s-ar putea sa fie putin diferite fata de ce ai visat tu...si nu conteaza sa fim fericiti pana la adanci batraneti...conteaza doar ca suntem fericiti acum...